Analiza unui material jurnalistic

Un important seminar cu implicatii profunde in implementarea noilor tehnologii educationale

Deja al doilea an, in cadrul Conferintei stiintifice ordinare a corpului profesoral-didactic universitar isi tine lucrarile o noua sectie cu denumirea sugestiva Politici educationale la USM.
In cadrul acestei sectii se pun in discutie probleme actuale ale invatamintului superior din Republica Moldova, de reformare a acestui invatamint la nivel national si institutional, de facultate si de catedra.
Aceasta subunitate este condusa de doamna conferentiar Elena Muraru, doctor in istorie, seful Sectiei Didactico-Metodice a USM, de doamna conferentiar Svetlana Kudritkaia, doctor in chimie, ambele profesori titulari la cursurile de didactica particulara a istoriei si respectiv a chimiei, precum si de doamna Victoria Fonari, secretar, lector superior, doctor in filologie.
In aceasta sectie, alaturi de prorectorii universitari pe data de 2 octombrie curent s-au intrunit metodisti, profesori, decani, lectori tineri, chiar masteranzi si doctoranzi, care s-au prezentat la aceasta intrunire de amploare in fata studentilor si a colegilor lor cu problemele pe care le studiaza, le cerceteaza in directia reformarii invatamintului universitar, perfectionarea cursurilor de didactica particulara, implementarea curriculumului universitar la anumite discipline, asigurarea continuitatii intre invatamintul preuniversitar si cel universitar.
Bineinteles ca una din preocuparile de baza ale seminarului in cauza a tinut si de pregatirea practica a specialistilor, adica de organizarea stagiului de practica pedagogica la toate facultatile cu profilul respectiv al USM.
A fost interesant. A fost interesant din motivul ca in cadrul acestui seminar s-au abordat, dupa cum spuneam mai sus, probleme ce ating nu numai activitatile desfasurate la universitatea noastra. De exemplu o problema magistrala, de importanta nationala este cea a asigurarii calitatii invatamintului universitar, abordata in particular de doamna Elena Muraru. Este poate cea mai importanta problema la ora actuala, daca tinem cont de ambitia noastra sanatoasa de a patrunde in Europa (mai ales cind este vorba de echivalarea diplomelor noastre de studii cu cele de nivel european), de asigurarea mobilitatii academice a cadrelor didactice, a masteranzilor si studentilor.
Desigur ca nu a putut fi trecuta cu vederea si o alta problema extrem de oportuna precum ramine a fi implementarea sistemului de credite transferabile de studii si asigurarea functionalitatii acestui sistem (cu atit mai mult ca USM se afla in al treilea an de implementare a acestuia).
In multe comunicari s-a simtit si o moda noua ce vizeaza in primul rind implementarea noilor tehnologii didactice in procesul de predare si efectuare a seminarelor, a orelor practice si celor de laborator. In acest context au fost interesante comunicarile dnei Svetlana Kudritkaia (aplicarea metodelor interactive la orele de metodica a predarii chimiei), a dnei Victoria Fonari (aplicarea acelorasi metode la orele de predare a literaturii romine), a dlor Elena Muraru si Otilia Dandara (repere pentru elaborarea conceptiei organizarii stagiilor de practica a studentilor USM), a dlor Gheorghe Duca si Maria Gonta (strategia dezvoltarii specialitatii Tehnologia produselor cosmetice si medicinale), a dlor Gheorghe Turcanu si Victor Paginu (implementarea curriculumului gimnazial la fizica), dlor Valeriu Caldare si Elena Muraru (utilizarea calculatorului in evaluarea la istorie in invatamintul preuniversitar) s.a.
Totusi este foarte important ca toate ideile ce au stat la baza sus-numitei conferinte nu au luat sfirsit anume aici. In acest sens a fost luata o decizie foarte originala: de a crea un Centru didactico-metodic pe linga Catedra de Pedagogie si de a continua acest seminar stiintifico-metodic cu invitatia tuturor specialistilor, dar, dindu-li-se prioritate specialistilor tineri, astfel incit implementarea noilor tehnologii in procesul educational la USM sa imprime noi dimensiuni si sa aiba un caracter permanent si in ascensiune.

Denis LUCASENCO,
anul I, Facultatea de Jurnalism
si Stiinte ale Comunicarii

Analiza materialului:

(Aflîndu-mă în ipostază de critic, îmi permit să-mi pun şi eu o poză.)

Pentru ce am pledat anume pentru acest material jurnalistic? În acest caz nu contează atît conţinutul şi importanţa subiectului cît autorul.  Mister Denis Lucasenco, tînărul bursier venit din suburbie pentru a cuceri capitala şi a face ravagii şi reforme în jurnalismul autohton. Coform datelor de arhivă acesta e primul material publicat de dnu Lucaseco în ziarul Universitatea http://www.usm.md/ziar/%3Fcat%3D432+denis+lucasenco&cd=5&hl=ru&ct=clnk&gl=md şi potrivit pozei care şi-a plasat-o în ziar, pare a fi mulţumit de materialul său.

Încerc acum să stabilesc ce tip de material ziaristic a vizat viitorul pilon al jurnalismului autohton. După volum pare a fi reportaj, iar după conţinut – ştire. Nu-l pot califica ca reportaj pentru că nu este prezent efectul ambianţei, detaliile şi atractivul…e prea sec şi lipsit de culoare. Dar nici nu-l pot echivala nici cu ştire: materialul e prea voluminos, se simte efecul persuadării şi nu e imparţial. Însă, luînd în considerare că era boboc cu puf pe holurile universitare şi novice în domeiul publicisticii, i se scuză că, poate bietul student idee nu avea de asemenea termeni. Mai rău de mine că, un bun coleg de-al meu, şi nu altcineva decît Maxim Pulber, pînă în prezent mă ia la mişto cu „empiricul şi euristicul” 🙂

La capitolul subiecul materialului (îi voi zice material, pentru că nu am precizat ce gen e)…mă întreb de ce a hotărît să scrie despre o temă atît de plictisitoare ca Politici Educaţionale…??? Oare, fiind anul I, nu l-a incomodat nimic la universitate şi totul îi părea perfect? Pentru că eu, cînd am scris pentru prima dată la Universitatea, la fel în anul I, am abordat o problemă multidimensioală: cantina universitară, lipsa semaforului de pe Mateevici, etc. Însă, poate pe vremea ceea erau alte vremuri…

Dar, revenons a nos moutons…

„Un important seminar cu imlicaţii profunde în implementarea noilor tehnologii informaţionale” – e un titlu dezastruos şi plin de non-sens! Alfel zis, s-a folosit un limbaj de lemn pentru a sugera cititorului ideea de autor erudit.  Nici nu ştiu cum dnul Morăraş a publicat aşa ceva, plus la toate, luînd în considerare că materialul a fost redactat, îmi imaginez care ar fi putut fi varianta iniţială…

Leadul…e bun, doar că eu aş scoate calificatiul „sugestivă”…dacă se acceptă această formă, atunci se simte subiectivitatea şi se respinge principiul imparţialităţii. Restul conţinutului textului e prea plictisitor. Nu e sugestivă ideea sau ce-ar vrea să ne transmită jurnalistul. Sunt indicate prea multe nume, însă nu s-a citat nici  o sursă…iar într-o ştire trebuie să fie barem două surse potenţiale. Un alt dezavantaj vizează aspectul imprevizibilului, al necunoscutului şi al noului, dar care nu s-au făcut simţite în text. Ce nou află cititorul??? Doar că a avut loc o ordinară conferinţă a profesorilor??? Potrivit autorului, unicul lucru interesant care s-a produs în cadrul conferinţei a fost „o problema magistrala, de importanta nationala este cea a asigurarii calitatii invatamintului universitar, abordata in particular de doamna Elena Muraru…{…} de a patrunde in Europa”

Organizarea acestei conferinţe probabil că a avut un scop şi o finalitate. În urma expunerii discursurilor, logic ar fi urmat concluzia . Nici scopul şi nici concluzia nu le-am găsit în material, rezultă că eu ca cititor, am rămas dezinformat sau în cel mai bun caz, informat parţial. Dacă subiectul s-a axat pe tehnologii educaţionale, atunci de ce jurnalistul n-a idicat care sunt acesta, cînd vor fi imlemetate şi ce schimbări vor produce acestea în actualul sistem de îvăţămînt???

Încheierea e bună. Ar trebui să citesc doar leadul şi finalul pentru a mi se crea o imagine a evenimentului, de altfel rămîn confuză. Însă şi aici e evident caracterul limbii de lemn şi e folosit mai mult pentru captarea atenţiei. Evident, după un conţinut atît de monoton şi sec, e binevenită orice schimbare.

Însă vorba ceea, uneori nu contează conţinutul, ci forma…păi această expresie e neasemuit de potrivită cu exemplul în cauză. Nu contează ce e scris şi cum e scris, pentru că doar privind poza din dreapta sus, şi mîndrul autograf din dreapta jos (Denis LUCASENCO, anul I, Facultatea de Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii)…şi-ţi dai seama că viitorul jurnalismului autohton e asigurat şi-n scurt timp va cunoaşte o nouă emancipare a dezvoltării sale.

P.S. : Trebuie să caut şi un material de-al dnului Vlad Madan 🙂

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Uncategorized

8 comentarii pe “Analiza unui material jurnalistic”

  1. alexeidoina Says:

    Daaaaaa! Ai fost dura si hotarita! Ei, primul material…la cine a fost perfect? Ai spiritul critic dezvoltat…mi-a fost interesant sa -ti citesc analiza…Deci pregatestete sa intimpini cititorii si poate un posibil atac…original
    POOOP!

    • natyapostolova Says:

      Mersi. Am hotarit sa inversez sarcina. Sper ca dnu Lucasenco nu se va supara, oricum el ne-a sugerat sa fim rai si duri.

  2. pulbermax Says:

    Doua materiale, si ambele proaste… Doua poze – una mai rupatoare ca alta… Vorba poetului, nu „Importa” ce „importa”, ci „importa” ce „conteaza” 😀

    O degringolada totala (http://dexonline.ro/search.php?cuv=degringolada), si aici o spun in adevaratul sens al cuvintului…

    Dar nu e atit de rea analiza, daca tot ma ia in considerare…

    PS: materialul analizat nu e nici stire, nici reportaj, e o trecere in revista a unui eveniment.

  3. natyapostolova Says:

    Ok.Mersi pentru sinceritate.

  4. victor mosneag Says:

    da madan ce ti-a facut?


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: