Pentru mine bărbatul ideal a fost mereu la nivel de reverie…însă eram CONVINSĂ că există şi că într-o zi, neapărat ne vom cunoaşte. Însă, problema consta în altceva, “bărbatul meu ideal ” era prea ideal, căci mi l-am creat imaginar fir-a-păr…şi mulţi îmi spuneau că va rămîine doar un vis…Acum eu sunt cea, ce pot să rîd în faţa tuturor celor care m-au încredinţat că visele nu devin realitate…
Priviţi tînărul din imagine! Nu, nu e decupat din reviste, nu e fotbalist din Real Madrid şi nici nu e actor de cinema. E un tînăr obişnuit…şi e provincial. Şi anume ultimul aspect îl apreciez cel mai mult, pentru că mereu m-au iritat toţi tipii papă-lapte din Chişinău.
El e Denis (cu accent pe e), iar acestea sunt UNELE calităţi pentru care, dintre TOŢI eu l-am îndrăgit doar pe EL:

Curajul...nimic nu înfrumuţesează mai mult un bărbat, decît curajul. E o senzaţie de nedescris să te afli în preajma unui tînăr curajos şi să ştii că orice nu s-ar întîmpla, totdeauna vei fi în siguranţă şi protecţie.

Caracterul…niciodată nu mi-au plăcut tipii papă-lapte…mi-e silă de ei! Mie-mi place să fiu un pic dominată, chiar reeducată pe alocuri, iar aceasta stă doar în putinţa unui bărbat c-un caracter bine pronunţat, care se simte stăpîn în casă. (Însă, bărbatul rămîine bărbat, aşa că eu mereu am oportunitatea de a-mi lua revanşa şi a-l manipula cum vreau )

Tandreţea...deşi e un “băiat rău” , plin de vigurozitate şi putere de caracter, în fiece zi mă uimeşte prin tandreţea şi gingăşia sa. Nu voi uita niciodată felul în care mă priveşte, bunătatea ce mă învaţă şi pe mine să fiu mai bună. E o fire atît de nobilă încît, pe fundalul generaţiei de azi (mă refer la băieţi), pare inestimabil…e atît de grijului, atent, bun şi foarte-foarte iubitor.

Chipul...îmi vine a rîde cînd aud banala frază “Pentru mine chipul nu contează, iportant e sufletul”…să fim sinceri, toţi atragem atenţia mai ÎNTÎI la fizic. El e brunet şi are ochii căprui închişi. De mică mi-au plăcut bruneţii…din acest motiv, atunci cînd mi-am creat imaginar chipul ursitului, mi-am zis că el neapărat va fi un brunet înalt, cu ochi căprui…şi nici o altă culoare a ochilor nu era de admis! Şi încă un criteriu important din lista mea care, s-a dovedit a fi şi o preferinţă a iubitului meu, e barba crescută de 3-4 zile. De cînd eram puştoaică mă lăsam artasă de această “neglijenţă” la bărbaţi. Pentru mine, aceasta ar fi chiar cel mai sexy “auxiliar” din alura unui bărbat.

Experienţa...cunoaşte “regulile” vieţii şi asta mă bucură. E un realist cu inimă de leu! E rece şi ferm în decizie şi mobilizat şi hotărît în acţiune. Îmi place că mă învaţă viaţă. În cazul meu (crescută fără tată), n-a avut cine-o face…Ştiu că EL niciodată nu va face lucruri necugetate, iar tot ce mă învaţă e în baza propriilor experienţe.

Fidel…fidelitatea e un principiu ce ne caracterizează pe ambii…suntem foarte siguri pe noi şi avem încredere unul în celălalt. Ne gelozăm…recunosc, dar sunt nişte motive de gelozie neîntemeiate şi foarte minore.

Muncitor…“Muca l-a făcut pe om!” e deviza lui de viaţă. Nu e genul de băiat care-şi pierde zilele în baruri şi discoteci. Îşi rezervă timp şi pentru distracţie (e dansator), dar doar după ce e convins că sunt rezolvate toate problemele. Pentru asta îl iubesc şi mai mult…
Romantic…potrivit lui, un bărbat adevărat nu umblă cu Shakespearul după el, nu plînge de dorul iubitei şi nu e romantic…dar cînd văd cum vine şi bate în geamul meu pentru a-mi spune “bună dimineaţa”, sau cum îmi lasă trandafiri sub uşă, sau cum mă ia în braţe şi mă strînge strîns-strîns, sau cum mă sărută de nenumărate ori…îmi dau seama că în adîncul sufletului şi el e un romantic incurabil ca mine, doar că nu vrea să recunoască.

El e prinţul meu…la care atît de mult am visat. Denis e Primul, Unicul şi Ultimul meu Bărbat!!! Şi vreau să declar cu voce tare, ca să mă audă şi cea mai decepţionată fată că EXISTĂ bărbaţi adevăraţi…doar trebuie de crezut şi de aşteptat.
Imaginaţi-vă ce emoţii am trăit eu cînd, într-o dimineaţă, băiatul din vis: înalt, brunet, cu ochi căprui, neras şi cu găuri în obraji a apărut în calea mea…